05 decembrie, 2016

Ce tie nu iti place, altuia....

E o vorba pe care am auzit-o de mica. Un sfat, o povata din batrani de care am tinut cont.
Dar am impresia ca nimeni nu mai asculta de povetele din batrani. nu mai sunt cool vorbele de duh ale neamului nostru. Asa ca nu mai tine nimeni cont de ele.
Am intalnit atitudini ostile, vorbe pline de invidie si m-am straduit sa nu raspund provocarilor. M-am straduit sa imi vad de drumul meu pe calea vietii fara sa "raspund", cel putin nu faptic. Ca de zis... Se mai intampla sa mai ascult si de sfaturile psihologilor, acelea de a verbaliza, de a exterioriza...
Acum ceva luni in urma, o familie care credeam eu ca merita tot respectul a fost nedreptatita. Oamenii sunt muncitori si trudesc impreuna pentru bunastarea familiei. Oameni cu bun simt, cu copii bine crescuti care incearca totate variantele pentru a avea un viitor frumos.  Oameni care nu au spus "nu" atunci cand au fost solicitati sa puna umarul la binele comunitatii. Oameni frumosi. Nu ma asteptam ca dorinta de razbunare sa ii faca sa nu mai fie atat de frumosi.
Acum ceva vreme, o ascultam pe doamna, o doamna desteapta si hotarata, cum imi povestea cat de josnic s-a purtata prietenul lor cel mai bun. Prieten de familie, cu care petreceau sarbatorile, cu care impartea sarcina de a duce copiii la scoala, cu care impartea chiar si ratele unor utilaje. Prieten care, ajuns intr-o functie temporara, si-a inlaturat prietenul din toate aspectele vietii sale. Acel "s-a ajuns" insotit de "a uitat de unde a plecat" sau mai frumos spus "ai grija pe cine saluti cand urci ca sa ti se raspunda cand cobori". Pe langa faptul ca l-a indepartat din cercul sau social, nici macar nu se mai saluta, iar ratele si folosirea utilajelor in comun au fost tratate cu o ridicare de umar. Doamna era foarte furioasa si tesea planuri ca sprijinindu-si sotul sa "arate ce pot".
La doar cateva zile am constat ca "cine se aseamana se aduna" iar sotul doamnei a procedat la fel ca prietenul sau. A aplicat alta vorba din popor care spune ca "scopul scuza mijloacele"...
Oare isi aminteste vorbele spuse la adresa prietenului?

04 decembrie, 2016

fila de jurnal (decembrie)

Pentru astazi:
Duminica, 4 decembrie 2016, ora 9:20

Afara:
E ger. Un ger uscat la -4 gr. Este si un strat subtire de zapada ce scartie sub talpi. A fulguit un pic azi-noapte. Acum a iesit soarele. Un soare cu dinti care infrumuseteaza ziua.

Mă gândesc:
La trecerea timpului. La golul lasat de plecari. La mersul mai departe cu lipsa de entuziasm. La nevoi si daruri. La dulciurile din papuci si la curatenia generala. La decoruri si decoratiuni...

Din locurile de unde invatam:
Unele lucruri nu le invatam niciodata daca nu corespund felului nostru de a fi. Asa cum altele le stim fara sa le fi invatat...

Sunt recunoscătoare pentru:
Zilele frumoase. Pentru soare. Pentru vorbe bune. Pentru oameni frumosi. Pentru gesturi frumoase. Pentru frumos in general.

Din bucătărie:
Cafea si atat. 

Din curte:
Ieri au ajuns capritele acasa din tabara de toamna si ma bucur de inca un "ton" in concertul curtii dimineata pe langa catei, purcei, vacute si cocosi...

Cu ce sunt imbracata:
Culoarea ultimilor zile: negru.

Citesc:
Mai nimic. Poate in cursul zilei voi rasfoi cartea de bucate a Sandei Marin in cautare de idei noi (o reintalnire draga). Poate imi va merge netul suficient sa pot intra pe blogurile mele dragi....

Ceea ce astept (sper):
Sa ma pot mobiliza sa termin tot ce mi-am propus...

Ce mai mesteresc:
Un sal pufos si alb, o pereche de sosete si obisnuitul sarafan din ultima perioada, cel desirat si in curs de refacere...

Ascult:
Colinde:






În casa:
Teoretic dezordine. Practic o curatenie generala in curs de desfasurare cu mormane de rufe de calcat, de carpit/modificat si de asezat la locurile lor.

Unul dintre lucrurile mele preferate:
Mirosul de levantica si sarbatorile de iarna

Unele planuri pentru săptămâna viitoare:
Un drum in oras, decorurile din balcon, curatenia intr-un colt de curte uitat...

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:


13 noiembrie, 2016

Fila de jurnal (noiembrie 2016)

Pentru astazi (data/hora):
duminica 13 noiembrie 2016, ora 13

Afara:
O vreme amestecata ca de final de noiembrie. E umed pentru ca a plouat toata noaptea. A iesit soarele dar ninge si bate vantul foarte tare...

Mă gândesc:
La oameni in general. La unii oameni in particular. la cei care iti sunt cei mai buni prieteni cand au nevoie si dispar atunci cand nu mai au. Dar m-am invatat sa raman aceeasi pentru atunci cand se intorc...

Sunt recunoscătoare pentru:
Familie, camin, oameni frumosi...
Sunt recunoscatoare pentru revenirea bunicii dupa problemele de sanatate. Fiecare zi e mai bine chiar daca progresele par mici.

Din bucătărie:
Cafea, cremsnit si racituri...
Urmeaza o tava cu bostan si gutui in cuptor.

Cu ce sunt imbracata:
Pentru ca am iesit un pic dimineata, sunt in blugi maro si o bluza de lana maro mai inchis...

Citesc:
Nu prea mai am timp de citit nici macar bloguri. Suntem pe ultima suta de metri cu pregatirea gospodariei de iarna (beci, camara, animale, gradina...)
Dar probabil voi lua o cartulie de dragoste mai tarziu, cocotata in pat cu o cana de ciocolata calda alaturi...

Ceea ce astept:
Sarbatorile de iarna... 
Deja Diva difuzeaza filme de craciun zilnic, prin orase s-au montat luminile decorative iar fulgii se arata din cand in cand.

Ce mai mesteresc:
Un goblen mic si colorat...

Ascult:
Colinde (deja). Matei e cel cu initiativa.

În casa:
Cald, ordine si pisici...
Miros de gutui si scortisoara.


Unul dintre lucrurile mele preferate:
Gutui coapte in serile friguroase de final de toamna...

Unele planuri pentru săptămâna viitoare:
Duceata de gutui si poate vremea o sa fie prielnica pentru a termina treburile in gospodarie.

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:


30 octombrie, 2016

Fila de jurnal (final de octombrie)

Pentru astazi (data/hora):
Duminica 30 octombrie 2016 ora 8:10

Afara:
Dupa multe zile ploioase este soare. Un soare caldut ce scoate in evidenta miile de culori a frunzelor aflate fie in copaci, fie in patura calda si colorata de pe jos. Vrabiile ciripesc iar cateii se incalzesc la soare.

Mă gândesc:
La multe. La ce mai e de facut ca sa ma pot bucura atunci cand vine zapada. La ce as putea face pentru sarbatorile de iarna, la decoratiunile de iarna. Deja visez la Craciun, la fulgi crosetati si la zilele de liniste si lucru de mana din ianuarie...

Din locurile de unde invatam:
In ultimile zile am invatat de la viata, de pe net si de la oameni speciali care au aparut sporadic in viata mea...
Am invatat ca si cel mai interesant om poate fi idiot in anumite situatii. Am invatat ca din comoditatea de a schimba ceva poti pierde munca ta din ultimii ani si ca uneori e necesar sa inlaturi oameni din jurul tau pentru a nu avea de suferit pe termen lung...

Sunt recunoscătoare pentru:
Oamenii din jurul meu, pentru intamplarile frumoase din ultima vreme dar si pentru cele mai putin placute.

Din bucătărie:
Cafea aburinda (a doua), o ciorba cu legume de toamna si parjoale cu sos alb. Am pregatit o felie de dovleac placintar pentru o portie de biscuiti.

Din gospodarie:
Am reusit sa terminam de adus stiuletii de porumb acasa. Mai avem de sortat, depozitat si adus cocenii. 
A inceput si campania frunzelor si a florilor uscate care trebuie adunate. 
Vinul alb e deja la beci in damigene. Mai e cel negru de pregatit si dulceata de gutui...

Cu ce sunt imbracata:
Pijamale inca. Pufoase.

Citesc:
Cartulii romantice usurele potrivite cu vremea si starea de oboseala

Ceea ce astept (sper):
Vreme buna, cu soare. O toamna frumoasa si mai putin umeda...

Ce mai mesteresc:
Zilele astea mai nimic din ata. Doar prin curte...

Ascult: 
Muzica de relaxare.

În casa:
Un pic de deozordine cu haine groase ce trebuie calcate...
Miros de gutui, de bostan fiert si dumitrite in vaze.

Unul dintre lucrurile mele preferate:
Plimbarile cu masina toamna, la munte.

Unele planuri pentru săptămâna viitoare:
Sortat si depozitat porumbul, eliberat gradina si curatat gradina de flori.

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:

sursa: pinterest

27 octombrie, 2016

Epopeea transportului la tara - ep 1


Cand m-am mutata aici, faceam naveta la gradinita in comuna in care am locuit inainte. Aceeasi firma de transport cu care mergeam si cand stateam dincolo, spre Roman si care asigura transportul si aici, spre Roman. Spre Piatra Neamt serviciul era asigurat de 2 firme de transport pe 2 trasee diferite.
O vreme am avut abonament. Iesem cu masina pana in soseaua judeteana si de acolo cu microbuzul pana la gradinita. In lunile cu vacanta nu am facut abonament. Au fost situatii amuzante, cand soferul nu era atent si "m-a uitat" in statie dar ori si-a amintit si m-a asteptat (am lasat masina in satul alaturat) sau si-a sunat un coleg care venea cu 10 min mai tarziu sa ma ia. Dar ne-am amuzat de situatie si am ramas amici. Au fost situatii cu zapada abundenta si drumuri blocate cand ii sunam la 5 dimineata (erau doi soferi pe traseu, prin rotatie) sa vad cum ajung la gradinita sau cand ma sunau sa imi zica ca nu se poate intra. Adica a fost o colaborare super, cu ore de plecare respectate, cu respect de ambele parti, cu amabilitate. Nu s-a pus problema ca trebuie sa respect anumite curse, ca abonamentul e facut doar pentru cursa de 7 dus si 13 intors. In zilele cu serbare, cand incepeam mai tarziu plecam cu 9 fara sa fiu nevoita sa aduc la cunostinta soferului ca merg cu alta masina. In zile in care se termina programul mai devreme  sau mai tarziu (actiuni la scoala, scoala altfel, cercuri pedagogice in scoala) nu se punea problema ca nu pot pleca cu alta cursa mai devreme sau mai tarziu decat daca informez conducerea firmei. Au fost situatii cand, din cauza zapezii am mers pe jos cei 3 km pana in sosea si am sunat sa ma astepte cateva minute pentru ca am estimat gresit. Si m-au asteptat.
Au fost si situatii in vacanta din octombrie, cand m-am intors cu masina liceenilor. Acea cursa regulata, stabilita astfel incat liceenii sa ajunga in oras si sa se intorca (7.20 dus si 14.30 intors). Nu am auzit nici un liceean care sa fie nevoit sa plece de la ultima ora mai devreme ca sa prinda masina sau care sa renunte la ora de la 14-15 pentru a se intoarce cu masina de 14.30 atata vreme cat exista masina si la 16.30
La fel cum nu am auzit nici un sofer sa lase pasageri in statie, sa dea jos pasageri din diverse motive sau sa ridice tonul, sa vorbeasca necuviincios cu un calator fie el adult, adolescent sau copil... Cei care circula pe traseul Roman-Climesti stiu despre ce vorbesc. Unul din cei 2 soferi despre care povestesc s-a mutat pe un alt traseu iar cel ce a venit in loc mi s-a parut la fel de ok in cele 2 ocazii pe saptamana in care imi lua copilul anul trecut, cand nu am putut face abonament din cauza orarului mai ciudat.
Am povestit de oamenii acestia minunati pentru a putea face diferenta cu povestile urmatoare din cadrul firmei de transport. Povesti din care reiese ca "omul sfinteste locul". Povesti in care voi preciza, in viitor, atat numele firmei dar si a celor implicati in aceste povesti. Poate parea o reclama gratuita dar cu siguranta nu e una pozitiva. Regret doar ca vine la pachet cu oameni de nota 10 care au doar ghinionul sa lucreze acolo.

16 octombrie, 2016

fila de jurnal (ploios)

Pentru astazi (data/hora):
Duminica 16 octombrie 2016 ora 8:40 

Afara:
Ploua. De aproape o saptamana ploua. Ieri a fost o pauza dimineata si am iesit cu avant de treaba dar ploaia m-a trimis in casa de cateva ori. 

Mă gândesc:
La cate sunt de facut cand se opreste ploaia. Am iar sentimentul ca au ramas in urma mult prea multe si nu reusim sa le facem pana la venirea frigului. Anul asta a fost un an in care prioritatile au fost altele. Nu ne-am axat prea mult pe curte si casa. Nici gradina nu a fost vedeta din cauza secetei asa ca ne adaptam...

Din locurie de unde invatam:
De multe ori am impresia ca nu reusim sa invatam cate am avea nevoie sau ce avem nevoie. In schimb invatam multe lucruri care ne folosesc mai rar sau deloc...

Sunt recunoscătoare pentru:
Viata tihnita si oamenii invidiosi.Daca nu ar exista invidii as avea impresia ca ma scufund in marea de comoditate si lehamite ce imbratiseaza tot mai mult lumea...

Din bucătărie:
Cafea calda facuta la ibric de cupru. Mi-au placut intotdeauna si acum am si eu unul mic. Poate e doar in mintea mea dar aroma cafelei e mult mai intensa daca e facuta in ibricul de cupru. Mai ales ca o beau neagra si e nevoie de aroma putermica...

Cu ce sunt imbracata:
Inca in pijamale. Flausate, albastre si cu un ursulet. 

Citesc:
Retete de dulciuri si Bloguri:
 La Anca am vazut culori frumoase, camin linistit si un copil trist pentru o vulpita.
La Taniusa am citit despre reorganizare cu pereti daramati si semineu de mutat.
La Lella m-am uitat la poze si m-a impresionat bunicul cu cateii si gainile.
La Ligia am citit o poveste de Berceni.
La Irina am gasit o chestie interesanta despre obiective, planuri si o viata de 10
La Claudia toamna bogata a venit si cu tristeti si nelinisti.
La Velntina am admirat pisoi si papuci lucrati superb.
Iar aici povesti de toamna cu lemne crapate, foc in soba si varza.

Ceea ce astept (sper):
Sa se opreasca ploaia sa pot termina lucrarile de toamna...

Ce mai mesteresc:
O pereche de sosete si acelasi sarafan rosu caruia i-am desirat partea de jos sa o refac.

Ascult:


În casa ...
 Un pic de racoare, soba asteapta flamanda lemnele. In rest e ordine, miroase a vin (de anul trecut) imbuteliat ieri la sticle cu pluta. Se pregatesc damigenele pentru a primi mustul dulce. In bucatarie sunt mere culese de pe jos ce vor poposi infofolite in aluat in cuptorul cald. Mici decoruri de toamna sunt imprastiate peste tot. Iar gutuile aliniate pe un raft parfumeaza intreaga casa.

In curte:
E o mare de dezordine. Camera de pe beci e in curs de renovare (intrerupta de muncile din camp iar acum de ploaie) asa ca pe langa frunze cazute avem si materiale de constructii imprastiate. Se mai pot vedea lditele pregatite pentru radacinoasele ce se bucura de ultimile zile in gradina, gutui si nuci coborate din copac de vremea urata de afara.
Mai e si via trista, inca plina de ciorchini bucuroasa ca bruma nu le-a afectat mai deloc coditele iar boabele sunt dulci si zemoase.

In gradina:
Mai sunt ceva radacinoase de scos: morcov, pastarnac, patrunjel si sfecla rosie. Sunt cele ramase dupa campania de conserve. 
Mai sunt si cativa rugi de fasole boambe (cu boabele mari care se coc in etape) langa randul de patrunjel ce isi asteapta folia ca sa ne bucure si la iarna cu aroma sa proaspata si cam atat. Langa gard sta trist un pui de prun asteptand trecerea ploii pentru a-si ocupa binemeritatul loc de pe marginea gradinii.
In camp mai e porumbul de taiat si adus acasa. Apoi aratul si plapuma rece de zapada se poate asterne...

Unul dintre lucrurile mele preferate:
Sa cos langa geam la caldura cand afara bate vantul si e rece si umed. Daca in preajma e o cana de cafea sau un ceai aromat de levantica totul pare desprins din basm...

Unele planuri pentru săptămâna viitoare:
Porumbul si via daca se opreste ploaia...

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:




04 septembrie, 2016

Jurnal de toamna

Pentru astazi (data/hora):
Duminica, 4 septembrie 2016 ora 10:30

Afara:
Dupa o dimineata racoroasa in care ma gandeam serios sa imi pun sosete si salul, s-a ridicat soarele. E cald dar lumina soarelui are acea inflexiune de toamna. Poate sunt de vina frunzele care au inceput sa capete culori aprinse, sau poate norii, sau poate chiar toamna... Randunele se aduna pe sarmele din curte si pun la cale marea calatorie. Ciripesc si zboara in cercuri mici. Cuiburile lor s-au golit... La inaltime berzele sunt cele care faca exercitii de incolonare. Mirosul strugurilor timpurii umplu curtea iar "Mana Maicii Domnului"a mai facut cateva flori parfumate. Dumitritele cele timpurii deschid timid cate o floare. Gazonul se acopera de frunze uscate...

Mă gândesc:
Ca e ultima saptamana de vacanta... De saptamana viitoare ceasul va suna la ora 5 dimineata in loc de 6 ca pana acum. 
Ca voi avea acea ora doar pentru mine, dimineata, intre plecarea copilului si inceputul treburilor in curte, ora in care poate voi reusi sa mai lucrez cate ceva pe langa carpitul sosetelor facute anul trecut. 
Ca toamna e atat de bogata pe toate planurile in gospodarie. Daca pana acum ne gandeam ca "mai e timp" acum deja intram in criza de timp...

Sunt recunoscătoare pentru:
Tot ce e in jurul meu: oameni, intamplari, lucruri...

Din bucătărie:
O ciorba de purcel cu sfecla rosie, mai de toamna, un orez cu legume multe si ultimul pepene din vara asta. Pe langa cafea (a doua) si placinta cu mere (prima din recolta de anul asta). 

Cu ce sunt imbracata:
Rochie din bumbac gri si lunga...

Citesc:
Retete de conserve. Imi place sa mai incerc si cate ceva nou in fiecare an....

Ceea ce astept (sper):
Sa fie o toamna lunga si bogata...

Ce mai mesteresc:
Am terminat bluzita din bumbac. Mai am cateva finisaje la ea si am desfacut sarafanul rosu. Nu imi placea cum se aranja parte de jos si acum ma gandesc care ar fi modelul cel mai potrivit...

Ascult:
Muzica "de pe vremea mea"cum ii spune Matei...

În casa:
Ma bucur de noile aranjamente din casa. In dormitor am pus un sifonier din lemn masiv reconditionat. Am re-lacuit comoda si toate au un luciu wenghi frumos. Ma gandeam ca mobila inchisa la culoare va "intuneca"camera. Dar face un contrast frumos si parca scoate mai mult in evidenta ferestrele. La Matei am renuntat la un corp de biblioteca si acum e mai mult spatiu pentru sport. Mai avem cateva modificari in plan dar ...

In gradina:
Rosiile trebuie culese la 2-3 zile. Ardeii s-au facut frumosi dar nu asa carnosi din auza secetei. Radacinoasele asteapta mutarea in beci. Fasolele sunt deja in cutii mai putin cele cu boabe mari, pe arag, care inca mai fac flori chiar daca au pastai uscate ce trebuie culese la cateva zile.
Capitele de fan zambesc vesele din spatele gradinei ce se goleste incet, incet...

In gospodarie:
Cotetele porcilor au un acoperis nou ca si masa de gradina care a primit tablie nou. 
Capritele se pregatesc de plecat in tabara de toamna iar puii au crescut. Urmeaza sa tai o parte din cocosi ca deja se bat.
Purcelele s-au facut mari si galagioase, Ursulica (catelul mare si blanos) a descoperit ca trec seara de seara cu galeata de lapte pe langa el si cerseste si el cate o cescuta de gust. 
Pisica batrana a scos azi grasanii de pui din ascunzatoare asa ca urmeaza sa le caut stapani...

Unul dintre lucrurile mele preferate:


Unele planuri pentru săptămâna viitoare:
Smotru prin curte si in casa, o plimbare in oras pentru completat rechizitele si pregatirile de scoala.

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:


14 august, 2016

Jurnal cu aroma de toamna

Pentru astazi (data/hora):
duminica 14 august 2016, ora 10:20

Afara:
E racoare. Miroase a toamna. Strugurii timpurii din fata casei au inceput sa arate cate o bobita roz si dulce. Porumbul nu mai e in lapte. Merele sunt acrute dar bune de mancat. Randunelele isi invata puii sa zboare. Si o ciudatenie anul asta: un cuib de randunele facut tarziu in grajd la vaci are pui mici, ciufuliti cu ciocuri albe deschise si care tipa dupa mancare de cate ori ma aud pe acolo...

Mă gândesc:
La modul cum poti fi fericit atunci cand aparent nu ai nici un motiv de multumire. E un sentiment unic sa privesti in jur, sa vezi ca sunt multe ramase in urma, nefacute, sa fii constient de mii de motive de nemultumire sau suparare si totusi sa fii fericit.

Din locurile de unde invatam:
Uneori dintr-o frantura de conversatie auzita intamplator. E posibil sa fie un raspuns la o intrebare, pe care il cauti de multa vreme...

Sunt recunoscătoare pentru:
Starea de multumire.

Din bucătărie:
Cafea proaspata, cas de capra si rosii galbene proaspat culese.

Cu ce sunt imbracata:
Ca de toamna: sosete de lana, pantalon lung de catifea, tricou cu maneca lunga si vesta subtire de lana.

Citesc:
Un "siropel" de Nora Roberts

Ceea ce astept (sper):
Raspunsuri imbucuratoare la intrebari invechite...

Ce mai mesteresc:
Bluzita de bumbac tricotata pe final

Ascult:
Radio

În casa:
Miros de lac proaspat, de detergenti si alte produse de curtat. Suntem in curatenie cu mocheta proaspat spalata, mobila reconditionata si redecorare dormitor. Am mutat bucataria in alta camera iar spatiu unde a functionat pana acum s-a transformat intr-o camera de zi/salon. Si profit de acest proces de modificare pentru a mai arunca din lucrurile nefolosite sau din cele cu destinatie incerta (cele care "poate vor folosi la ceva intr-o zi"). Si sper sa inghesuim in bugetul si asa "inghesuit" si ceva piese de mobilier nou....

Unul dintre lucrurile mele preferate:
Plimbarile in zone de munte...

Unele planuri pentru săptămâna viitoare: 
O plimbare, o vizita la piata de gros pentru provizii (ardei si vinete) si recoditionarea/modificarea unui sifonier.
Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:
 Au inceput sa apara pe FB imagini de iarna pentru cusut asa ca am scos una care mi-a placut de aici


31 iulie, 2016

Fila de jurnal

Pentru astazi (data/hora):
sursa: pinterest
duminica, 31 iulie 2016; ora 11:30

Afara:
E foarte cald. Dimineata mirosul de "Mana Maicii Domnului" e ametitor. 
Aseara a fost un pic mai racoare (cica am fost pe cod galben de ploaie) si "Regina Noptii" si-a facut simtita aroma in curte alaturi de o floare galbena cu un miros suav de noapte (nu ii stiu numele iar mirosul aduce cu cel de vanilie). Randunele s-au ascuns in beci (am lasat capacul deschis) iar vrabiile cirepesc din nuc unde e mai racoare...

Mă gândesc:
La modul cum anumite trasaturi umane pot trece de la defecte la calitati intr-o societate guvernata de "a avea" si de Maria Sa Banul. La faptul ca profesionalismul, priceperea, indemanarea, munca si bunul simt au devenit trasaturi care nu mai sunt cautate. Onoarea si demnitatea deja sunt nestemate ingropate bine. 
Si uite asa ajungi sa te intrebi ce trasaturi sa ii cultivi copilului tau ca sa ii fie bine in viata... 

Din locurile de unde invatam:
Din pauze de introspectie. Din momente in care sunt doar eu cu mine si cu Doamne Doamne. Din momentele de liniste in siguratate. 

Sunt recunoscătoare pentru:
Modul in care am fost crescuta. Pentru valorile reale pe care le-am avut ca model in copilarie. Pentru reperele morale pe care le-am primit si pe care imi doresc sa le transmit mai departe. Pentru oamenii minunati pe care i-am cunoscut din copilarie si pana astazi...

Din bucătărie:
Cafea poaspata, bors taranesc de cocos si tocana de ceapa cu carne de cocos. Si poate niste clatite mai pe seara sau porumb copt.

Cu ce sunt imbracata:
O rochie lunga si vaporoasa cu bretele, dintr-o matase indiana neagru cu alb

Citesc:
Bloguri dar penru ca tableta a ramas fara ecran iar nu pot lasa comentarii, nici macar pe blogul meu. Nu am gasit setarea care imi face astfel de farse... Asa ca scriu aici:
La Taniusa am intalnit un Arici Pogonici simpatic foc...
Cu Ancuta m-am plimbat pe drumuri de munte, am facut coronite si am baut cafeaua intre flori si aroma de iarba verde...
Am fost si la mare, la Irina pentru cine are nevoie de inspiratie Deco...
M-am rasfatat in gradina superba a lui Vasile unde am invatat lucruri noi, ca de fiecare data.
La Prietena-japoneza am vazut ploaie si m-a speriat cu taiatul porumbului. La noi se taie prin octombrie-noiembrie...
La Laura sunt sfaturi de economisire. La ele as adauga realizarea unu jurnal zilnic de cheltuieli si impartirea acestora pe grupe. La inceput se poate vedea bugetul pe fiecare grupa lunar, trimestrial sau anual iar apoi se pot face calcule, prognoze si identificarea zonei unde se pot face economii in functie de luna (ex.: achizitia unor cantitati mai mari de produse in lunile in care se fac reduceri). 
Cristina e suparata pe gradina. Dar nu cred ca stie ca astfel de evenimente in gradina se intampla oricui. Unii bulbi de flori ca si unele seminte sunt modificate astfel incat sa aiba rezultate uimitoare doar pe perioada unei germinari. A doua oara (chiar daca recoltezi semintele de la cultura proprie) nu mai au rezultate deloc si trebuie achizitioanate altele... Eu zic sa mai incerce...

Ceea ce astept (sper):
Nu am asteptari. Pe de o parte ca sa nu fiu dezamagita iar pe de alta parte pentru ca am invatat sa ma bucur de fiecare zi asa cum vine. Am invatat ca planurile depind de atat de multe variabile incat pot lua forme si directii pe care nu le poti prevedea. Asa incat imi stabilesc directii si ma bucur de fiecare noua perspectiva care apare. Numai ca uneori apar oportunitati sau directii atat de frumoase incat nu pot opri mintea sa faca scenarii si sufletul sa spere ca oamenii se mai pot schimba, ca cei dragi pot ajunge pe "acea" cale, ca promisiunile pot fi tinute... Si iar ajung sa sper ca minuni se pot intampla... Si iar sper sa nu fiu dezamagita....

Ce mai mesteresc:
Aceeasi bluza de bumbac...

Ascult:
Linistea curtii...

În casa:
Cald si curat. Cu aroma de tamaie...

In curte:
Proaspat tuns gazonul. Strugurii atarna din ce in ce mai greu. Merele cad de la caldura. Murele dau semne de uscare din lipsa de apa. Incercam sa suplinim dar...

In gospodarie:
Vacutele se fac tot mai alintate pe zi ce trece. Iarba e mai uscata si laptele mai gras. 
Capritele au ramas in curte la iarba taiata pentru ca de pe camp vin cu burtica goala. 
Scrofitele sunt mai murdare cu fiecare zi ce trece. Cer apa si o dau jos din trocuta ca sa se balaceasca...
Puii cresc si deja avem un cocosel ce face probe de cantat. Nu prea ii iese dar se straduie. Seara nu vor sa intre la cotet ci se catara in gutuiul de alaturi. A inceput o puicuta porumbaca iar acum in fiecare seara gutuiul "face" tot mai multi pui :) iar Matei e nevoit sa urce tot mai sus pentru a-i "culege". Speram ca nu se vor urca si gainile pentru ca sunt cam greute iar gutuiul e tinerel... :)
Pisica mica e tot mai poznasa si e mereu dupa mine prin curte...

In gradina:
Am scos ceapa. S-a facut mare si frumoasa anul asta. 
Usturiul s-a incapatanat sa nu faca seminte dar e frumusel si avem si marunt pentru pus la toamna in pamant...
Fasolea a inceput sa se usuce asa ca "pastaresc" seara de seara; boabele merg la uscat iar tecile la pod pentru caprite la iarna.
Ardeii si rosiile au inceput sa rodeasca in ciuda secetei. Am gasit o solutie sa putem uda chiar daca nu am reusit sa facem fantana inca. Asa ca s-au mai inveselit.

Unul dintre lucrurile mele preferate:
Dimineata devreme in curte: pui caraie sa iasa afara, scroafele ma intampina grohaind somnoroase, capritele alearga la gard iar vacutele scot un sunet jos si lung, cateii mici si pisoii se intrec sa ma impiedice, florile isi imprastie cu generozitate parfumul iar momentul cel mai frumos e deschisul portitei puilor cand zboara toti in jurul meu...

Unele planuri pentru săptămâna viitoare:
Curatenie generala in casa cu scos mochete si dus la curatat, sters geamuri, spalat tot si pus la loc...
.
Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc:

mi-ar place sa o pot lucra...

20 iulie, 2016

Fila de jurnal

Pentru astazi (data/hora):
sursa: pinterest
miercuri 20 iulie 2016, ora 8:00

Afara:
E racoare. Se asteapta ploaia dar se pare ca Sf. Ilie nu a aflat inca de ziua lui... Pasarile ciripesc, randunelele isi invata puii sa zboare. Cateii isi cauta perechi. Pisica mica fuge dupa puii de vrabie. Dimineata miroase a sfarsit de vara de parca ar fi sfarsit de august si nu de iulie...

Mă gândesc:
La faptul ca nu mai scriu pe blog asa mult ca altadata. Nu mai vin idei. Cuvinte nu se mai isiruie singure. Nici timp nu mai e dar nici nevoia de a impartasi, de a arata tuturor, de a "externaliza" (ca tot se foloseste cuvantul asta des in presa). Cumva as vrea sa mentin fiecare moment pentru mine si cat mai mult timp. Mi se pare ca pus in cuvinte, s-ar imprastia si s-ar pierde.
Pe de alta parte, anul acesta a fost tare ciudat: mereu in criza de timp, mereu pe fuga si cu treburi ramase in urma. Abia acum am reusit sa ajung la un moment in care nu am nimic extrem de presant si sa fac treburile mai cu calm si mai ordonat. Din pacate, evenimentele sociale internationale din ultima vreme nu dau semnale ca ar urma perioade de liniste si tihna...

Din locurile de unde invatam:
Incerc sa invat din ceea ce fac, astfel incat urmatoarea data sa fac mai bine, mergand pe ideea ca totul este perfectibil...

Sunt recunoscătoare pentru:
Tot ce este, a fost si va fi.

Din bucătărie:
Cafea proaspat facuta (normal) chec cu iaurt si lamaie (o reteta noua), salata de vinete si paine de casa. Si porumb fiert.

Din curte:
Puii au crescut si imi sunt asa de dragi cand deschid usa la poaia dimineata si fug toti spre iarba, sau seara, cand poarta la gradina ramane deschisa si sunt "presarati" in jurul capitelor de fan. 
Capritele (doar 3 mai sunt acasa) au devenit foarte alintate si cand stau la muls intorc capul dupa Matei sa vina sa le scarpine barbutele.
Vacutele sunt papacioase.
Scrofitele au fost bolnavioare dar si-au revenit acum Din pacate nu mai sunt gestante, asteptam din nou ziua cand sa vina veterinarul.

Din gradina:
E seceta si pamantul e uscat. Ardeii par cei mai afectati de lipsa apei. Nu au crescut prea stufosi. Rosiile incep timid sa se inroseasca.
Murul e tare harnic anul asta. Deocamdata se coc cate 3-4 pe zi dar cat de curand ajungem la depozitat :)
Sunt in plin proces migalos de scoaterea usturoiului (l-am pus din toamna) si cat de curand urmeaza ceapa.
Pastaile trebuie culese la 2 zile si unele ajung in ceaun iar altele in congelator.
Iar in camp suntem la capitolul adunat paie pentru iarna iar porumbul a inceput sa "lege rod".

Cu ce sunt imbracata:
O rochie pana sub genunchi cu rosu si alb si cu volanase mici la tivuri...

Citesc:
Romane de dragoste usurele publicate la revistele de vineri, in zilele de sarbatoare.

Ceea ce astept (sper):
Sa ploua...

Ce mai mesteresc:
O bluza din bumbacel cu nodulete si am desfacut jumatate din partea de jos a sarafanului pentru ca nu imi placea cum se aseza...

Ascult: 


În casa:
E ordine si racoare. Am reusit sa termin de calcat rufele in ultimile zile mai racoroase. 

Unul dintre lucrurile mele preferate:
Mirosul curtii dimineata si porumbul fiert.

Unele planuri pentru restul săptămânii:
Nu prea mai fac planuri pentru ca mereu sunt date peste cap dar e musai sa spal rufe si sa fac compotul de caise. Si vreau sa incerc un compot de corcoduse pentru iarna.

Aici este o imagine pe care m-am gândit să o împărtășesc:
o fotografie din treapta I de liceu.
Am descoperit-o in mediul virtual cu ocazia revederii de 25 ani de la terminarea liceului

26 iunie, 2016

Fila de jurnal

Pentru astazi (data/hora):
duminica 26 iunie 2016, ora 10:30

Afara:
Foarte cald. Pisicile sunt molesite, purceii stau pititi in cotet, puii si gainile cauta iarba mai inalta sa se ascunda, vacutele stau tolanite la umbra, cateii doar ridica urechile la zgomote in loc sa latre. Doar vrabiile se aud din copaci si vantul care adie usor.

Mă gândesc:
La vara asta capricioasa. Cand e cald de nu poti respira, cand apar furtuni si vremea se raceste.

Din locurile de unde invatam:
Anul asta am invatat privind in gradinile vecinilor. Multe lucruri pe care le stiam s-au dovedit a nu fi aplicabile in zona asta...

Sunt recunoscătoare pentru:
Oamenii dragi, gospodaria mea inca in formare, trandafirii parfumati, caprifoiul care da aroma intregii curti...

Din bucătărie: 
Ciorba "calugareasca" cu tot felul de zarzavaturi, snitele de dovlecei, cafea si lapte cu fidea.

Cu ce sunt imbracata:
Blugi negri 3/4 si un top alb cu dungi negre subtiri.

Citesc:
Carti usurele in zilele de sarbatoare....

Ceea ce astept (sper):
Un pic de timp pentru mine...

Ce mai mesteresc:
Crosetez niste mileuri colorate...

Ascult:
Sunetele curtii

În casa:
Cald, un pic de dezordine (inca nu s-a terminat sezonul de adunat furaje pentru animale), un teanc de rufe de calcat....

In gospodarie:
O vizita a cumetrei vulpe m-a lasat fara 2 puisori, unul din caini a evadat din curte si a fost lovit de cineva cu o secure in cap asa ca dupa o saptamana de tratamente a "evadat" in raiul cateilor, buruienile se incapataneaza sa creasca cand nu sunt atenta, sa imi faca in ciuda, mazarea viseaza la racoarea congelatorului, pastaile striga ca vor culese, ciresele au fost atat de suparate pe ploi incat s-au stricat in copaci, visinele par a visa la borcanele cu compot iar rosiile s-au impodobit de flori mici si galbene.

Unul dintre lucrurile mele preferate:
Cafeaua cu frisca si ciocolata rasa deasupra.

Unele planuri pentru săptămâna viitoare:
Sa terminam cu fanul de adus acasa si sa imi reorganizez bucataria de afara. Apoi vreau sa congelez mazarea si pastaile si patrunjelul si.....

Aici este o imagine pe care am gândit să o împărtășesc: