27 iunie, 2012

de prin curte


Sanzaiene si coada soricelului

cos cu sanziene
Mana Maicii Domnului inflorita

Crini imperiali

O prima planta (din 5 seminte) de Ginko Biloba

Crini langa tufa de mure

Stratul de portolac "incununat" de levantica

Zona de "butuci" in fata gradinutei din curte

randurile de patrunjel, cimbru si mazare legate intre ele de salata

stratul de portolac in fata leaganului si roaba cu garofite

castravetii lungi

Castravetii cornisor

cartofii din gradinuta

covata cu petunii si portolac

zona plantelor aromate

stratul din fata casei

coltul casei vechi

"Fundita" dormind cu tata in gura

25 iunie, 2012

Sirop patlagina

Facut atat din frunze de patlagina late cat si frunze de patlagina ingusta are pe langa proprietatile antitusive si proprietati de reglare a circulatiei (in special celei periferice = picioare reci) cat si de subtiere a sangelui (in lupta cu colesterolul) si in lupta cu virozele. Se poate consuma atat ca sirop intr-un pahar de apa cat si ca adjuvant in stari gripale sau raceli - o lingura de sirop pe zi (pentru copii cate o lingurita).
Sticla 0.5 litri = 8 lei

Sirop tei

Are propritati linistitoare ale sistemului nervos si un bun prieten cu somnul. Recomandat in insomnii, stres, oboseala cronica.
Stila 0.5 litri = 8 lei

Sirop trandafir

Pe langa proprietatile sale calmante are un gust special.
Sticla 0.5 litri = 20 lei

Levantica


Flori de levantica














Articol primit pe mail de aici
Lavanda este o planta aromatica cunoscuta si utilizata inca din perioada antica.
Egiptenii foloseau levantica pentru a pregati masti faciale si alte cosmetice, dar si pentru a imbalsama trupurile faraonilor si oamenilor bogati.
Grecii si, mai tarziu, romanii au inteles beneficiile acestei plante, folosind-o ca medicament, ulei de masaj si ulei aromatic pentru baie, afrodisiac, chiar si in aromaterapie. Lavanda era folosita si pentru a ameliora problemele menstruale, durerile de rinichi, muscaturile de insecte, etc.
La noi in tara, aceasta planta este cunoscuta sub numele de levantica. Este o planta miraculoasa care poate trata diverse afectiuni, incepand de la astm si bronsita pana la dureri reumatice, migrene si insomnii. Levantica este cunoscuta mai ales pentru efectele sale sedative si calmante.
INTREBUINTARI ALE LAVANDEI:
Depresie si anxietate
In depresiile usoare luati lavanda sub forma de tinctura – 1 lingurita dizolvata in jumatate de pahar de apa, de 3-4 ori pe zi, in cure de lunga durata (3 luni minimum). Uleiul volatil de lavanda se administreaza in depresiile si crizele de anxietate severe: doua picaturi de ulei volatil amestecate cu putina miere se iau de trei ori pe zi, pe stomacul gol.
Oboseala, iritabilitatea psihica, insomnia
Cele mai bune rezultate le obtineti facand bai cu lavanda, cu jumatate de  ora inainte de culcare. Suplimentar, este bine sa puneti sub perna un mic saculet (ceva mai plat) cu lavanda. Veti avea un somn mai odihnitor si mai lin, iar peste zi veti remarca o mult mai buna rezistenta psihica si stapanire de sine. Intern, luati tinctura de lavanda: o lingurita de trei ori pe zi.
Dureri de cap, migrena, ameteala
Ca remediu de urgenta luati 1-2 picaturi de ulei volatil de lavanda cu putina miere. Ca tratament pe termen lung este recomandata pulberea de lavanda: o lingurita de patru ori pe zi, administrata pe stomacul gol.
Viermi intestinali, infectii cu protozoarul Giardia lamblia
Combinati in proportii egale tinctura de lavanda, de pelin si de cimbru (toate tincturile se prepara la fel ca cea de lavanda). Luati din aceasta combinatie de tincturi cate o lingurita diluata in putina apa, de patru ori pe zi, inainte de masa. O cura dureaza minimum doua saptamani…
Ajuta in pneumonie si bronsita cronica
La 4 linguri de lavanda proaspat macinata adaugati apa, amestecand progresiv, pana cand se formeaza o pasta, care se inveleste in tifon si se aplica pe piele. Deasupra cataplasmei puneti o sticla cu apa fierbinte si acoperiti cu o patura, ca sa pastreze caldura. Cataplasma se tine minimum o jumatate de ora.
Combaterea paduchilor si a altor insecte parazite
Amestecati 3-4 picaturi de ulei volatil de lavanda cu o lingurita de otet si aplicati pe par (sau pe zona afectata), dupa care acoperiti capul vreme de cateva ore, pentru a se forma un mediu de vapori de ulei volatil care vor elimina insectele. Tratamentul se poate aplica timp de 7 – 10 zile.
Pentru cresterea parului
Se face un masaj la radacina parului cu otet de lavanda obtinut prin macerare.
Intretinerea pielii uscate
Imediat dupa baie aplicati uleiul gras de lavanda (obtinut prin macerarea plantei in ulei de floarea-soarelui) pe toata pielea, facandu-se in acelasi timp un masaj usor.
Lavanda este foarte utila si apreciata in bucatarie
Amestecati in cimbrul cu care condimentati mancarurile putina lavanda (intr-o proportie aproximativa de 1:5). Mancarurile vor capata o aroma deopotriva delicioasa si rafinata, fiind, in plus, si mai usor digerabile…
Pentru a scapa de molii puneti in dulap saculeti cu inflorescente de lavanda uscata. Zilnic, continutul saculetilor se freaca in palme pentru ca astfel sa se degaje cat mai mult ulei volatil, care alunga insectele.
Furnicile, puricii si gandacii fug de mirosul de lavanda. Pentru a scapa de acestia, stropiti de doua ori pe zi locurile in care se ascund sau traseele pe care vin, cu o solutie formata din 6 linguri de apa si 10 picaturi de ulei volatil de lavanda.
Pentru a scapa de mirosurile neplacute din casa – puneti intr-o cana de apa 10 picaturi de ulei volatil de lavanda si 10 picaturi de ulei volatil de menta. Stergeti cu aceasta solutie peretii, podelele toate zonele care degaja mirosuri neplacute. Atentie la suprafetele lacuite deoarece uleiurile volatile dizolva si strica lacul.

20 iunie, 2012

Coada-soricelului

Regina plantelor medicinale din Romania: Coada-soricelului
 articol preluat din Formula As
(Achillea millefolium)
Nu se poate sa nu o vezi! Iti iese in drum si iti sare in ochi cu frunzele acelea verzi si fine, lunguiete ca o... coada de soricel, cu florile albe si parfumate, raspandind, mai ales pe caldurile toride ale verii, un miros aromat-amarui. Alaturi de papadie, Coada-soricelului este planta medicinala cea mai raspandita de la noi din tara, fiind intalnita din campie si pana in zona montana inalta. Totodata, este si una din plantele cu cea mai indelungata "cariera medicala" de pe teritoriul Romaniei, dovezi arheologice aratand ca ea era folosita in scopuri rituale si terapeutice cu cel putin patru-cinci mii de ani in urma. Denumirea dacica a acestei plante, "chodela", a fost consemnata in tratatele lui Dioscoride (medic militar roman) si - asa cum se poate lesne remarca - este destul de apropiata de cea romaneasca din prezent. In Moldova, in nordul si in centrul Transilvaniei, precum si in nordul Olteniei, Coada-soricelului era folosita drept cicatrizant, calmant pentru "oparitura" (alergie cutanata), ca planta aperitiva. In zona de vest a Transilvaniei, era folosita in scaldatori pentru pruncii debili, ca spalaturi in "poala alba" (leucoree), ca cicatrizant dupa extractiile dentare. In Bucovina, ceaiul de Coada-soricelului se lua atunci cand tinerelor femei "nu le veneau randurile" (amenoree), pentru "schimbarea sangelui" (dezintoxicarea organismului si intarirea imunitatii), inaintea venirii toamnei. In nordul si estul Moldovei, Coada-soricelului se mai folosea intern contra "aprinderii de mate" (colon iritabil sau colita de fermentatie), extern contra "tranjilor" (hemoroizi sangeranzi) si, tot extern, pentru inchiderea rapida a ranilor. In peste o suta de afectiuni si tulburari, este consemnata folosirea Cozii-soricelului in medicina populara romaneasca si in cea europeana. Iar cercetarile facute in diverse laboratoare de medicina si farmacie ale lumii confirma, treptat, tot mai multe din aceste utilizari medicinale.

Unde gasim si cum culegem Coada-soricelului
Este o planta care iubeste in mod special lumina soarelui, de care are nevoie din abundenta, in rest, fiind foarte rezistenta la lipsa de umiditate, la conditiile de sol si la temperaturi (rezista la cele mai puternice canicule, dar si la gerul iernii). O gasim pe pajisti, prin fanete, pe marginile raurilor si ale paraielor, pe langa drumurile de tara si in locurile virane. Se culege pe vreme uscata, de preferinta in miezul zilei, cand are concentratia maxima de uleiuri volatile. Pentru cules, avem nevoie de un cutitas sau, mai bine, de o foarfeca de gradina, cu care se taie tulpina inflorita. Standardele de culegere ale plafarurilor este ca tulpina sa nu aiba mai mult de 30 de centimetri lungime (partea de tulpina neavand decat foarte putine principii active). In ce ma priveste, prefer sa culeg doar partea de inflorescenta, aproape fara codita, din doua motive: 1. Are efectele terapeutice cele mai puternice. 2. In locul taieturii, planta va lastari mai usor, dand in scurta vreme (3-5 saptamani) si mai multe flori, asigurandu-i astfel perpetuarea.
Perioada culesului incepe in iulie si dureaza pana la sfarsitul lui octombrie. Dupa culegere, planta se intinde la uscat in strat de maxim opt centimetri grosime, intr-un loc lipsit de umiditate, umbrit si bine ventilat. Se poate usca foarte bine si in buchetele, care de asemenea se atarna intr-un loc umbrit. Dintr-un kilogram de planta proaspata se obtin, dupa uscare, doua - trei sute de grame de produs lipsit de umiditate. Coada-soricelului uscata se pastreaza in pungi de hartie sau in saculeti de panza, in locuri intunecate si lipsite de umezeala.

Preparate pe baza de Coada-soricelului
Sucul de Coada-soricelului

Se obtine din planta proaspat culeasa, cu ajutorul mixerului (blenderului): in vasul mixerului se pun 50 de grame de planta foarte bine spalata si 50 ml de apa de izvor, dupa care se omogenizeaza prin mixare, iar amestecul rezultat se stoarce prin tifon. Se iau 50 ml pe zi din acest suc, pentru tratarea afectiunilor hepato-biliare, a celor intestinale si a inapetentei.
Extern sucul se foloseste sub forma de comprese aplicate pe locul afectat, pentru tratarea bataturilor, a arsurilor usoare, precum si pentru a favoriza cicatrizarea rapida a ranilor.io

Pulberea de Coada-soricelului
Se obtine prin macinarea cat mai fina cu rasnita electrica de cafea a partilor aeriene. Depozitarea pulberii se face in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de maximum doua saptamani (deoarece substantele volatile se evapora rapid). De regula, se administreaza de 4 ori pe zi cate o lingurita rasa, pe stomacul gol.

Infuzia combinata de Coada-soricelului
Se pun la macerat 3-4 linguri maruntite de Coada-soricelului, in jumatate de litru de apa, vreme de 8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca jumatate de litru de apa, vreme de cinci minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final, se amesteca cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ un litru de infuzie combinata de Coada-soricelului, care se foloseste intern (2-3 cani pe zi).

Tinctura de Coada-soricelului
Regina plantelor medicinale din Romania: Coada-soricelului
Are cele mai bune efecte pentru tratarea infectiilor, inflamatiilor si a leziunilor pielii, afectiuni unde este nevoie de un preparat dezinfectant, mai multe substante cicatrizante si antiinflamatoare din Coada-soricelului fiind cel mai bine extrase in alcool. Pentru obtinerea acestui preparat se pun intr-un borcan cu filet douazeci de linguri de pulbere de inflorescente de Coada-soricelului, peste care se adauga doua cani (500 ml) de alcool alimentar de 70 de grade. Se inchide borcanul ermetic si se lasa sa macereze vreme de doua saptamani, intr-un loc calduros, dupa care se filtreaza, iar tinctura rezultata se pune in sticlute mici, inchise la culoare. Intern, se administreaza din acest remediu de patru ori pe zi cate o lingurita diluata in putina apa.
Cataplasma cu Coada-soricelului
O mana de flori maruntite de Coada-soricelului se lasa timp de 1-2 ore sa se inmoaie in apa calda (40-50 de grade Celsius). Se aplica direct pe locul afectat, acoperindu-se cu un tifon, si se lasa vreme de 1 ora.
Uleiul de Coada-soricelului
In jumatate de litru de ulei de masline, de samburi de struguri sau de susan, se pun 10 linguri de inflorescente de Coada-soricelului uscate si maruntite. Se lasa sa macereze la soare, vreme de 2 saptamani, dupa care se filtreaza, iar preparatul obtinut se trage intr-o sticla inchisa la culoare, care se pastreaza in locuri intunecoase si reci.

Tratamente interne cu Coada-soricelului
* Hepatita - un studiu japonez din 2006 a avut drept subiect efectul hepatoprotector al sucului proaspat extras din inflorescentele si din tulpinile de Coada-soricelului. Animalele de experienta erau intoxicate cu substante care produc hepatita mortala. Dintre cele care au fost tratate cu suc proaspat de Coada-soricelului, mai mult de 40% au supravietuit, in timp ce cele din lotul martor au murit in proportie de 100%. S-a constatat ca la organismele tratate cu suc de Coada-soricelului, ficatul sufera mult mai putine modificari structurale, celulele din componenta sa au mai putine malformatii, iar tendinta spre ciroza este net diminuata. Sucul proaspat de Coada-soricelului se prepara zilnic si se administreaza imediat dupa filtrare, cate 50-60 ml, in doza unica, zilnica. Se fac astfel cure de cate 60 de zile, urmate de alte 20 de zile de pauza.
* Dischinezie biliara - se administreaza infuzia combinata de Coada-soricelului, cate o jumatate de cana, cu 20-30 de minute inainte de fiecare masa. Un astfel de tratament dureaza 30 de zile si se poate relua dupa o pauza de doua saptamani. O echipa de cercetatori din cadrul Universitatii din Viena a obiectivat, prin teste de medicina experimentala, ca principiile active din Coada-soricelului au efecte coleretice (favorizeaza evacuarea bilei) foarte intense. Ele sunt de trei ori mai puternice decat anghinarea, care era pana nu demult considerata liderul in aceasta afectiune.
* Colecistita - uleiul volatil continut in florile de Coada-soricelului are efecte antiinflamatoare si calmante asupra vezicii biliare. Se administreaza pulberea proaspat macinata de flori din care se ia cate o lingurita pe stomacul gol, de patru ori pe zi, in cure de trei saptamani, cu zece zile de pauza.
* Dispepsie, indigestie - se combina in proportii egale tincturi de Coada-soricelului si de anghinare (Cynara scolymus), iar din acest amestec se ia cate o lingurita diluata in apa, inainte cu 10 minute de fiecare masa. Ambele plante imbunatatesc peristaltismul tubului digestiv, amplifica secretia de sucuri gastrice, reduc senzatia de greata sau de inapetenta.
* Colita, colita spastica - mai multe studii facute in Statele Unite si in Germania au pus in evidenta faptul ca anumite substante aromate si flavonoidele din Coada-soricelului reduc semnificativ inflamatia la nivelul intestinului subtire si a celui gros, ajuta la cicatrizarea epiteliilor lezate, combat eficient spasmele digestive. Se administreaza infuzia combinata, cate 2-3 cani pe zi, pe o perioada de 35 de zile, apoi se face o pauza de doua saptamani, dupa care tratamentul se poate relua, daca mai este cazul. In aceasta afectiune, efectele terapeutice ale florilor de Coada-soricelului sunt mult mai puternice in combinatie cu sunatoarea (Hypericum perforatum).
* Sensibilitate la infectii - in nordul tarii exista obiceiul ca oamenii sa bea in toamna fiertura de flori de Coada-soricelului, ca sa-i fereasca de boli de plamani si de raceli de tot felul. si iata ca acest obicei este confirmat de un studiu de data foarte recenta, facut in India, care arata ca achileina, o substanta secretata de florile de Coada-soricelului, ne protejeaza de infectiile de tot felul, intr-un mod inedit. Aceasta substanta pur si simplu modifica rezistenta membranei celulare, care va deveni mai putin permeabila pentru virusi si bacterii, care astfel nu pot ataca organismul. Se utilizeaza infuzia combinata de Coada-soricelului, din care se consuma cate jumatate de litru - un litru pe zi, in cure de 30 de zile.
* Amenoree (absenta patologica a ciclului menstrual) - in Bucovina femeile tinere care nu erau fertile foloseau adesea ceaiul de Coada-soricelului pentru "a le veni randurile rosii", adica pentru declansarea ciclului menstrual. Cercetatorii de la Universitatea din Padova, Italia, au confirmat de curand validitatea acestui demers terapeutic, publicand in iulie 2006 studii in care arata ca doua substante din Coada-soricelului (apigenina si luteolina) imbunatatesc raspunsul organismului la actiunea hormonilor care declanseaza ciclul menstrual si care determina amplificarea caracterelor feminine. Se administreaza pulberea proaspat macinata de flori de Coada-soricelului, cate trei lingurite pe zi, in cure de patru saptamani, urmate de alte doua saptamani de pauza.
* Adjuvant in hemoragia interna - mai multe studii din anii '90 arata ca unii alcaloizi din componenta acestei plante favorizeaza cicatrizarea rapida a leziunilor interne si externe. Intr-unul din aceste studii, o substanta extrasa din Coada-soricelului, numita achileina, a fost administrata intravenos animalelor de experienta. Ea a redus timpul de sangerare cu nu mai putin de 32%, un rezultat foarte bun, ce sugereaza chiar o posibila utilizare a extractelor din aceasta planta in terapia de urgenta. Ca adjuvant contra hemoragiei interne, se consuma zilnic cate un litru - un litru si jumatate de infuzie combinata de Coada-soricelului.
* Acneea - un studiu al unui institut medical din Washington, Statele Unite, arata ca acneea este declansata de probleme digestive si de metabolism, provocate de alimentatia moderna, de sensibilitatea la infectii cutanate, precum si de problemele hormonale. In acelasi studiu se mentioneaza faptul ca planta Coada-soricelului are atat efecte antimicrobiene (actioneaza contra bacteriilor, in special), cat si de stimulare a proceselor digestive. Adaugati la acestea efectul hormonal anterior mentionat al acestei plante si faptul ca este un dezintoxicant pentru ficat si pentru bila, pentru a intelege eficienta sa in tratarea acneei. Se fac tratamente cu o durata de 60 de zile, timp in care se ia infuzie combinata de Coada-soricelului, cate un litru pe zi, in doua reprize, dimineata si seara.

Tratamente externe cu Coada-soricelului

* Rani deschise, zgarieturi - se pune o compresa cu suc proaspat sau cu tinctura de Coada-soricelului pe locul afectat, tinandu-se 60 de minute. Repetati aplicatia de mai multe ori pe zi.
Regina plantelor medicinale din Romania: Coada-soricelului
 Efectul cicatrizant este uluitor de rapid, rana inchizandu-se numaidecat. In prealabil se recomanda insa o dezinfectare a ranii foarte atenta, pentru a nu ramane germeni infectiosi sub tesutul cicatriceal format rapid sub actiunea plantei.
* Alergie cutanata - se pun comprese cu infuzia combinata de Coada-soricelului, care se tin vreme de minimum doua ore pe zi pe locul afectat. Substantele aromatice (azulenele) din compozitia plantei au efecte anti-inflamatoare si antialergice, reduc mancarimile, usturimea si edemele.
* Arsuri, arsuri cu substante chimice - mai multe studii facute in Romania in anii '70, sub conducerea profesorului A. Popovici, au pus in evidenta faptul ca uleiul de Coada-soricelului ajuta la vindecarea rapida si estetica a arsurilor cu substante chimice. Intr-unul din experimente a fost folosit chiar napalmul (substanta periculoasa, folosita, intre altele, in razboiul din Vietnam), arsurile produse de acesta fiind mult mai rapid vindecate cu ajutorul acestei plante, decat folosind un tratament obisnuit. Se aplica uleiul de Coada-soricelului, trei aplicatii zilnic pe locul afectat, pana la vindecare.
* Candida vaginala - se fac spalaturi vaginale, o data pe zi, seara, cu infuzie combinata de Coada-soricelului. Substantele antiseptice continute de planta blocheaza proliferarea acestei ciuperci, reduc inflamatia si ajuta la refacerea epiteliilor lezate de infectie. Este un tratament bland, care nu perturba flora vaginala, folosit pentru prevenirea si pentru combaterea candidozelor de intensitate mica si medie.

FRUMUSETE
* Transpiratia excesiva - studii facute de o echipa de cercetatori din cadrul Universitatii din Iasi, in 1988, au pus in evidenta faptul ca baile generale cu extract apos de Coada-soricelului, facute de 2-3 ori pe saptamana, reduc transpiratia, previn eruptiile cutanate produse de combinatia de transpiratie si praf, mentin sanatatea pielii. Pentru a obtine aceste efecte, se pun 5 litri de infuzie combinata de Coada-soricelului la o cada de baie, in care se fac bai de 30 de minute. Procedura se repeta de 2-3 ori pe saptamana, mai ales in sezonul cald.

Precautii si contraindicatii la tratamentul cu Coada-soricelului
Regina plantelor medicinale din Romania: Coada-soricelului
 Coada-soricelului se administreaza cu prudenta la gravide, in doze nu mai mari de 5 grame pe zi. Un studiu al Universitati din Sidney, Australia, arata ca o depasire de 56 de ori a dozei normale de Coada-soricelului determina o greutate a fetusului mai redusa si o greutate a placentei mai mare decat la grupele de control, fara a aparea insa malformatii, intreruperi de sarcina sau alte efecte nedorite asupra fetusului sau gravidei. La persoanele cu sensibilitate alergica la plantele din familia Asteraceae, Coada-soricelului poate produce catar respirator si dermatita de contact.
Pe baza studiilor realizate pe animale s-a constatat ca dozele mari de Coada-soricelului potenteaza efectul sedativelor si al antihipertensivelor si, totodata, pot sa contracareze efectele anticoagulantelor.
Cercetatorii de la Universidade Federal do Parana, Brazilia, au constatat o crestere a procentajului spermatozoizilor devitalizati la sobolanii masculi tratati cu doze foarte mari (depasite de 20-50 de ori) de extract de Coada-soricelului, fara sa apara nici un fel de alte semne de toxicitate. Se recomanda evitarea dozelor foarte mari (10-20 de grame zilnic) de Coada-soricelului, pentru perioade lungi de timp.

Pregatirea plantelor pentru pastrare

articol scris pentru a fi publicat in Ziarul de Iasi (dupa o mica cosmeticizare)
Odata cu venirea primaverii incep pregatirile pentru adunarea plantelor pentru iarna. O activitate migaloasa care implica multa atentie si multa dragoste, fie ca e vorba de plante de ceai sau plante aromate pentru bucatarie. Si asta pentru ca de la unele plante alegem doar florile, la altele tulpina dar sunt si plante de la care folosim toata planta. Plantele se culeg dimineata dupa ce se ridica roua, de preferat din zone unde poluarea si praful sunt mai scazute. Dar daca nu se gasesc astfel de zone, plantele trebuie scufundate in apa rece si apoi uscate pe proosop absorbant inainte de a le pregati pentru iarna.
Pregatirea pentru iarna difera. Astfel, plantele aromate (patrunjelul, leusteanul, loboda) se taie marunt inainte de uscare pentru a pastra cat mai mult din aroma. Uscate intregi capata un aspect si un miros de fan. Mararul se usuca in 2 variante: pentru gatit se culege inainte de a se forma inflorescenta, se taie marunt si se usuca iar pentru pus la muraturi (in saramura sau otet) se culege dupa inflorire si se pune la uscat intreg, legat manunchi  "la grinda".
 Cele doua variante traditionale de uscare a plantelor sunt pe prosop de bumbac (sau hartie) intr-un loc bine aerisit, cald dar neexpus razelor soarelui sau agatate in acelasi mediu. La casa, cel mai accesibil loc pentru uscarea plantelor e podul sau o magazie iar in cazul apartamentelor de bloc e buna camara sau garajul. In cazul in care locul nu este bine ventilat (aerisit) plantele se innegresc sau mucegaiesc (daca stratul de plante e mai gros) iar daca sunt lasate la soare isi pierd aromele iar aspectul capatat este de fan. Pentru agatare se fac buchete mici (cam cat se poate prinde in mana), se leaga si se agata astfel incat sa nu se atinga de nimic. 
Buchetele se pot pastra in forma in care s-au uscat impachetate in hartie subtire (de impachetat, in ultima instanta e buna si cea de ziar) sau in panza de bumbac, iar plantele maruntite, dupa uscare, se pot pastra in pungi de hartie sau cutii de carton tot in camara. O modalitate practica de a pastra plantele peste iarna sunt saculetii din panza de bumbac, stransi in siret si agatati.

Chiar si plantele uscate buchet se maruntesc dupa uscare (cu foarfeca sau intre palme) si pune in saculeti de panza. Pentru plantele medicinale se recomanda pastrarea lor individuala (fiecare in saculetul ei)  iar amestecul pentru ceaiuri sa se faca in cantitati mai mici (pentru o saptamana sau pentru o luna) intr-un alt saculet sau recipient.
Traista ciobanului e mai pretentioasa cand e vorba de cules. Se smulge toata planta, se lasa sa se odihneasca cateva ore, apoi se indeparteaza radacina prin taiere, se marunteste restul plantei si se pune la uscat. Este indicata in stabilizarea tensiunii arteriale.
Cimbrul si busuiocul se culeg in perioada de inflorire si se usuca manunchi, se pastreaza tot manunchi sau sfaramat in palme si pus in pungute.
Cimbrisorul se usuca pe prosop, toata planta, culeasa in perioada de maxima inflorire si se pastreaza maruntita in pungi de panza. Fiind foarte aromat se pune putin in amestecul de ceai folosit frecvent si se foloseste individual in caz de calculi renali sau biliari.
Coada calului, partea aeriana a plantei, se usuca buchet, si pentru ca devine extrem de fragila dupa uscare se pastreaza sfaramata intre palme in punga de panza. Se foloseste in ceiuri pentru imbunatatirea functie renale dar si in bai pentru pentru aparatul uro-genital.
Galbenelele, doar florile, se usuca pe prosop, se pastreaza in punga de panza, se utilizeaza atat la ceai cat si in bai sau creme fiind un foarte bun cicatrizant. Crema de galbenele se prepara atat din flori proaspete cat si uscate.
Coada soricelului, se culege floarea cu maxim 30 cm de codita, se usuca in buchete si se pastreaza maruntita in pungi de panza. Este un excelent detoxifiant, cicatrizant si dezinfectant. Se foloseste atat in ceaiul zilnic cat si separat pentru comprese sau bai.
Menta se culege partea aeriana, se usuca buchete si se pastreaza maruntita intre palme la pungi de panza. Se utilizeaza in ceaiul zilnic pentru reglarea digestiei si separat in caz de diaree, avand si rol de tonic general.
Se foloseste maruntirea intre palme in cazul plantelor la care se indeparteaza tulpina dupa uscare, folosindu-se doar frunzele.
Un alt mod de a "pastra" efectele tamaduitoare a plantelor pana in primavara sunt siropurile.
Un sirop special cu efect calmant, linistitor si un dusman al insomniilor este siropul de tei.
Un alt sirop ce nu ar trebui sa lipseasca din camara in perioada rece e siropul de patlagina. Patlagina cu frunza lata e cunoscuta pentru efectele sale in calmarea tusei dar efectele patlaginii cu frunza ingusta sunt mai putin cunoscute. Are un puternic efect detoxifiant ("curata sangele") si este un mare ajutor in viroze.
Pe zi ce trece se pot redescoperi mici miracole, uneori uitate, aflate in jurul nostru pentru a ne imbunatati si infrumuseta viata

saculeti pentru plantele uscate

Acum ceva ani in urma mi-am facut saculeti pentru plantele medicinale si nu numai dar intre timp au devenit neincapatori... Asa ca pitita la umbra din cauza caniculei am taiat niste panza alba de prin camara si am pregatit "barlogul"  plantelor aromate, astazi. In zilele urmatoare ma voi ocupa si de restul plantelor...
scule si materiale necesare: panza, gherghef, papiota, bumbac alb pentru snur si o surubita maro pentru brodat: ac, creion si foarfec

dupa croit si cusut sacul l-am prins in gherghef
am scris de mana cu creionul

am brodat in punct lantisor (nu scriu prea frumos dar se intelege)
al doilea saculet


si rezultatul agatat in camara



19 iunie, 2012

maraton dulcegaresc

Dupa ce am tinut doliu mai mult de o saptamana dupa ciresele disparute din tot copacul intr-o dimineata de vineri cand nu era nimeni acasa, m-am pus pe directie. Ieri am "evadat" din micul meu univers putin fortata de imprejurari. Pe langa barajul de la Bicaz si manastirea Bistrita am vizitata si piata de gros din Piatra Neamt unde ne-am lipit de o ladita de cirese (25 kg) la 3.5 kg. Ajunsi acasa pe seara ne-am apucat voiniceste de bucatareala. Intai am bagat in seama nucile verzi care ne asteptau cuminti in caldare de duminica seara. Dupa ce le-am vazut dezbracate si racorite intr-o galeata de apa rece ne-am indreptata atentia spre cirese. Aici am impartit treaba, ca toata familia sa contribuie la bunatatile din camara. Eu am separat ciresele de compot de cele de dulceata si le-am trimis pe cele stricate ca desert puilor, sotul meu s-a ocupat de scoaterea samburilor iar Matei a primit sarcina de a aseza ciresele in borcane, de a le indulci cu cateva linguri de zahar si apoi racori cu apa rece. Mai spre miezul nopstii cand Matei s-a retras in camera lui din motive de Mos Ene, am facut inventarul serii: nucile in apa rece, compotul in borcane, o parte din dulceata de cirese (2,5 kg) scotea abur din ceaun dar cea mai mare parte din cirese (7kg) asteptau pudrate cu zahar, cuminti in oala, ziua urmatoate iar intr-un alt ceunel, decoctul de menta astepta linistit sa se racoreasca. Ziua de azi este incinsa de dimineata. Cazanul cu borcanele de compot este la fiert, dulceata din ceaun este aliniata in borcanele in debara iar celalata se incalzeste pe foc. Siropul pentru dulceata de nuci sta sa scada iar cel de menta se straduie sa dizolve zaharul pana se elibereaza un loc pe foc. Un brata de leustean si-a gasit drumul spre lighean, spalat, ales si tocat si un alt brat de sanzaiene si pojarnita asteapta sa fie ales si spanzurat la grinda in manunchiuri mici si elegante. Intr-un colt de bucatarie, un castron cu flori de tei asteapta sa fie transformate intr-un sirop dulce si parfumat. Iar soarele incinge toata atmosfera pe masura ce ne apropiem de miezul zilei. Noroc de o boare de vant care mai racoreste un pic aerul pentru a fi respirabil.
Sper ca pe seara sa pot organiza o mica sedinta foto cu vedetele dulci ale acestor zile .....

09 iunie, 2012

Ramas bun, Catalin

Nu voi fi acolo pentru a-mi lua ramas bun. Si asta pentru ca vreau sa imi amintesc de omul vesel si aparent fara griji pe care il stiam. Pentru ca vreau sa imi amintesc doar zambetul care iti lumina ochii si nu tristetea care te-a determinat sa iei o asemenea hotarare. Nu vreau nici macar sa incerc sa imi imaginez zbuciumul sufleului tau care te-a facut sa iti doresti sa fii in bratele mamei. Si nici nu vreau sa vad durerea de pe chipul candva senin a Gabitei. Cu atat mai putin nu vrea sa privesc cei doi copii frumosi care nu mai au cui spune tata.
Imi amintesc cu drag de seara dinaintea cununiei tale. Erai atat de vesel si atat de speriat sa nu pierzi fericirea gasita in acel oras studentesc. Te gandeai ca esti cam tanar pentru un asemenea pas dar nu vroiai sa iti pierzi printesa cu chip senin si zambet mereu pe buze Asa cum imi amintesc de fericirea muta din ochii tai la botezul fetei. Chiar daca erai cel mai mic erai al doilea din familie cu o asemena realizare. Imi pare rau ca sufletul tau mare nu a putut face fata presiunile din jur. Ca responsabilitatile reale sau doar sociale te-au doborat. Dar in mod special ma gandesc la cei doi ingerasi ramasi cu sufletul umbrit de o durere ce nu va dispare niciodata.
Sper doar ca de acolo de unde esti acum ii vei putea veghea iar in amintirile lor sa ai un chip senin si un zambet radios!
Ramas Bun!

02 iunie, 2012

Eu

De 1 iunie am cumulat serbarea de ziua copilului cu cea de final de an. Asa ca pe langa tort si petrecere am oferit piticilor si diplomele de final de an. M-a luat prin surprindere bucuria lor cand au primit diploma si carticica.
Singurele fotografii prin care m-am ratacit si eu sunt cele de la premiere. Cam asa aratam inconjurata de pitici:







01 iunie, 2012

despre judecarea sau nejudecarea aproapelui

Chiar daca titlul pare a fi desprins dintre randurile unei predici de duminica nu am de gand sa postez una. Ci doar o serie de intamplari care m-au facut sa ma retrag in micul meu univers nu din teama de a nu fi judecata ci pentru ca nu pot schimba modul celorlalti de a vedea lumea dar pot sa imi fac mie viata frumoasa.
Intamplari pe care  mi le-am amintit zilele acestea plivind straturile de flori. Pot spune ca atitudinile erau oarecum previzibile dar, ca de obicei, m-am gandit ca o logica simpla ar impiedica "aruncatul cu pietre". O speranta spulberata in momentul in care am lasat poarta, si cea a curtii dar mai ales cea a sufletului, larg deschisa sa poata intra "prietena". Mi-a dat Dumnezeu prietene de o viata alaturi de care am trecut prin momente frumoase dar si prin unele mai putin placute, dar mi-am spus ca prietenii sau prietenele niciodata nu prisosesc. Asa ca, in acea zi de august mi-am dorit sa transform o relatie virtuala intr-una reala.
Dar n-a fost sa fie....
Spuneam ca era previzibila cumva atitudinea ei pentru ca traind in oras e mai greu de inteles viata la tara dar mai ales pentru ca, de-a lungul timpului, am remarcat ca avea obiceiul sa "tese" povesti si imagini in jurul persoanelor ignorand amanunte care i-ar fi infirmat presupunerile. Dar mai mai ales ii placea sa "scotoceasca" dupa amanunte uracioasa sperand sa gaseasca tot felul de picanterii despre ceilalti. Nu stiu daca facea asta pentru a iesi din monotonia de zi cu zi sau pentru ca avea ceva de ascuns de care nu era prea mandra si aflarea de "picanterii" despre cei din jur ii mai linistea vinovatia dar am considerat ca asta face parte din farmecul ei. Nu mi-am facut sperante ca nu ar proceda asa si cu mine dar la momentul acela nu am crezut ca asta ar putea fi un impediment in calea discutiilor noastre zilnice. Ce m-a facut sa ma retrag in micul meu univers au fost mici remarci, mici amanunte strecurate in conversatie din care reiesea dezamagirea ei dupa vizita la mine. A fost dezamagita de casa, de curte si de viata mea chiar daca vorbeam zilnic de ceva vreme iar aici, pe blog, existau poze cu curtea si casa mea.
Atunci, in acele zile, cand micile amanunte imi confirmau dezamagirea ei mi-am dorit sa ii dea Dumnezeu cel putin atat teren cat lucrez eu pentru a vedea cat de usor se amenajeaza, se intretine si se lucreaza. Dar acum, dupa aproape in an, nu ii doresc decat sa fie sanatoasa si sa isi gaseasca linistea sufleteasca.
Pentru mine, intalnirea cu ea (atat virtuala cat si reala) a fost o lectie de viata pentru care ii multumesc deaorece m-a ajutat sa merg mai departe, sper eu mai frumos, si sa ma bucur de noile oportunitati pe care mi le-a scos viata inainte.