De Sfantul Andrei

Articol scri spentru Ziarul de Iasi si aparut doar in varianta "pe hartie"
Sarbatoarea Sfantului Andrei este o sarbatoare importanta atat in calendarul ortodox dar si in istoria poporului roman.  Sfantul Andrei a fost unul din Apostoli, pescar care a renuntat la meseria sa pentru a-l urma pe Iisus si a deveni "pescar de oameni". Este considerat Ocrotitorul Romaniei pentru ca a adus si a propovaduit invataturile lui Iisus in spatiul Carpato-Danuabiano-Pontic. Si nu intamplator il sarbam pe 30 noiembrie, data la care dacii serbau anul nou sau ziua lupului, ziua haosului. Noaptea Sfantului Andrei (29 spre 30 noiembrie) este noaptea cand se credea ca se aduna strgoii (si vii si morti) si se bat sau danseaza la rascruce de drumuri. Este noaptea cand, tinerii daci se adunau intr-o casa ca sa petreaca trecerea in anul nou. Fetele aduceau cate 3 capatani de usturoi care erau puse intr-o covata, pazite de o batrana toata noaptea la lumina lumanarii, iar baietii ungeau ferestrele, usile si hornul cu usuroi pentru a impiedica strigoii sa intre la petrecere. Si astfel, paziti de usturoi petreceau pana dimineata cu dans, glume si voie buna. Inaintea primului cantat de cocos se scotea covata afara si se juca. Usturoiul din covata era luat acasa ca leac pentru animite boli sau impotriva farmecelor si blestemelor.
Sunt zone cand se plangea anul vechi infatisat de o papusa din panza si se sacrifica un animal (porcul) pentru belsug in noul an. 
In Bucovina, nu se matura, nu se arunca gunoiul afara iar femeile nu se piaptana pentru a proteja gospodaria de lupi. In plus se arunca firmituri afara pentru ca strigoii sa nu caute mancare in camari si bucatarii.
In aceasta noapte fetele isi pot vedea ursitul. Fie mancand o turtita facuta din faina de grau si multa sare si coapta pe plita, inainte de culcare. Cel care ii da apa in vis fiind ursitul. 
Fie stand intre 2 oglinzi, dezbracata si cu parul desfacut si cu 4 lumanari aprinse, poate vedea imagini din viitor in oglinda din spate.
Tot in noapte Sfantului Andrei se fac farmece de dragoste cunoscute sub denumirea "facutul cu ulcica".
Gospodarii fac calendarul de ceapa pentru anul care urmeaza. Se pun 12 cepe in pod, fiecare avand atribuita o luna a anului si se lasa pana la craciun. Ceapa stricata indica o luna ploioasa iar cea incoltita o luna manoasa. Tot pentru a vedea cum o sa fie urmatorul an agricol se pune grau la incoltit intr-un vas pe un strat subtire de pamant si care se uda constant. Vasul va sta langa fereastra pana in Noaptea Sfantului Vasile cand se "interpreteaza" rezultatele in functie de grosimea, lungimea si vigoarea firului de grau.
Un sfat lasat din batrani este ca in aceasta zi nu se dau si nu se iau bani cu imprumut. Daca vrei ca anul ce urmeaza sa fie un an bun din punct de vedere finanaciar se recomanda sa achiti orice datorie si sa recuperezi fiecare banut dat imprumut inainte de aceasta zi.
Dar indiferent de obiceiurile zonei sa nu uitam ca Sfantul Andrei a fost mai intai ucenicul Sfantului Ioan Botezatorul si mai apoi "cel dintai chemat" sa il urmeze pe Isus. Dupa ce a fost martorul multelor minuni ale Mantuitorului a ajuns pe meleagurile noastre, in Dobrogea de azi, unde a locuit intr-o pestera ce se afla in in comuna Ion Corvin din sud-vestul judetului Constanta. Astazi s-a construit acolo o minastire mare cu hramul "Sfintul Apostol Andrei".